Jurnal

Mă bucur că sunteți pe blogul meu :) Sper să vă placă ceea ce veți găsi aici !

miercuri, 26 septembrie 2012

Dragostea nu are cuvânt !

Scuze că nu am mai scris,însă am început școala și îmi ocup mai tot timpul cu teme,învățat și...recunosc ! ..și cu prietenul meu și Sfântul Facebook. Da...prietenul meu,acum așa îi spun. Ne-am împăcat,după multe,multe rugăminți,vorbe frumoase,păreri de rău,umilințe,etc...toate din partea lui. Am simțit eu că,chiar suferă și îl doare tot ce s-a întâmplat,și că,chiar regretă din suflet...astfel nu se ruga de mine atâtea zile în șir,deși eu nu îl băgam în seamă,nu?! Și iarăși,pentru el mi-am încălcat cuvântul. Deși am spus că nu îl voi mai ierta în veci,am făcut-o...am făcut-o pentru că îl iubesc. Și sentimentul acesta de iubire e mai puternic chiar și ca orgoliul meu. Însă...tot ce a fost a lăsat urme asupra mea,urme care se văd și se simt..și dor! M-a pierdut oarecum,a pierdut-o pe M a lui aia care eram acum 2 săptămâni. Fetița aceea prostuță care credea tot,care spunea tot,care și-ar fi dat și sufletul pentru iubirea lui. Acum..acum sunt o nouă M. Una mult mai puternică,orgolioasă,egoistă și puternică,mai puternică ca niciodată ! Au fost 2 săptămâni în care am învățat că fără el pot trăi,ceea ce nu credeam că e posibil. Însă totuși..faptul că îl iubesc nu m-a lăsat să renunț la el,nu acum,nu așa,nu aici. În sufletul meu nu l-am iertat,recunosc,și nici nu voi uita niciodată ce mi-a spus. Însă sper ca într-o zi să-l pot măcar ierta,atât... Și atunci când îl voi ierta probabil atunci voi putea avea din nou încredere în el (ceea ce nu prea mai am),și să redevin măcar pe jumătate cum am fost înainte. De-abia acum apreciază ce a avut,ce a pierdut: fiecare vorbă dulce,cuvânt și cel mai important încrederea mea în el. Și dacă mai continua în acea seară,poate mă pierdea pe mine...forever ! Și mă gândesc că viața asta nu e corectă,mi-e așa de ciudă că trebuie să mă comport cu el așa...încă ceva mă stăpânește,nu mă lasă să fiu altfel..și cred că ăsta e orgoliul,orgoliul imens,ce a crescut datorită unor cuvinte,imens în mine și în sufletul meu. Totuși..sper ca într-o zi să redevenim cum ce am fost cândva,să am din nou încredere în el și în vorbele lui și să fim fericiți. E tot ce-mi doresc...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu