Distanță=iubire+suferință.

Ei bine,azi este prima zi de toamnă. E la fel de cald ca și ieri,însă..ceva îmi spune parcă,că vara-i dusă...Și acum aș vrea să mă descarc din nou puțin,să pun niște întrebări,și poate să îmi răspund singură,cum fac de obicei. Deși,de felul meu sunt o persoană foarte sociabilă,spontană chiar am impresia că am cam rămas cam singurică,că nu prea mai am cu cine socializa,așa că m-am decis să scriu aici. Și e ceva,care de vreo 2 anișori,îmi cam fură nopțile și fericirea,ceva care m-a învățat să fiu mult mai tare decât eram,ceva care m-a învățat să apreciez mult mai mult persoanele de lângă mine,și totuși un ceva pe care il urăsc cu toată puterea mea.. Acest ceva este distanța... În ultimul timp auzim tot mai multe cupluri despărțite de distanță,tot mai mulți copii cu părinți duși prin țări străine,prieteni,etc.. Numărul persoanelor care pleacă de acasă prin lume,crește pe zi ce trece,și asta nu o spune vre-un studiu american,ci eu. Doar când mă uit în jurul meu,îmi văd prietenii plecați,îmi văd rudele,verișorii..îmi văd iubitul dus departe :(.. E greu,și nu știe nimeni prin ce treci,decât cei care au trecut. Eu știu că relațile nu sunt la fel,și că poate unele cupluri se iubesc mai mult,și altele mai puțin,sau deloc,însă cei care se iubesc cu adevărat,știu ce simt : durere(ți se rupe sufletul când îl vezi în poze),suferință(noapte de noapte),neînțelegere(nu înțlegi de ce tocmai voi trebuie să treceți prin asta),nervi ( te enervează distanța pentru că ți-a luat sprijinul,atunci când ai nevoie de o îmbrățișare...nu e cine să o facă ..) și așa mai departe. Am fost odată întrebată de o amică dacă distanța are vreo parte bună,la care i-am spus că da,are,și anume : începi să ai o încredere mult mai mare în persoana de lângă tine,devii tu mai puternic,nu există monotonie în relație,și..cam atât,din păcate ! :( După părerea mea,distanța e un test. Unul din cele mai bune teste,peste care,dacă treci,nu cred că mai poate interveni ceva care să vă despartă. Am citit undeva(nu mai țin minte exact unde) o vorbă,dacă-i pot spune așa,care,după părerea mea se potrivește relaților la distanță. Era ceva de genul : ”Păsările nu pleacă toamna pentru că vor,ci pentru că așa trebuie”. Și dacă transpunem vorba asta,în viața de zi cu zi,realizăm că așa este și cu persoanele care pleacă de lângă noi...ei nu pleacă pentru că își doresc asta,sau pentru că vor,ci pleacă pentru că trebuie,pentru că acolo,le va fi mai bine o perioadă.