Invidia.

Cred că oamenii care au multe afaceri, care au o situație financiară super și care au funcții de conducere sunt niște oamnei triști. Pentru că automat celebriatatea și funcțile aduc odată cu ele invidia, supărarea, și multe altele. Oamenii nu mai știu să fie buni, să se bucure pentru succesul apropiatului său, ci, atunci când cel de lângă el are succes în loc să îi fie alături, să-l susțină, să-i de încredere, îl sapă pe la spate, încearcă să-l pună la pământ, îl vorbesc pe la spate...etc. Uneori mi-aș dorii ca lumea să fie asemeni mie, nu sunt cea mai bună persoană de pe planetă, însă cu siguranță sunt umană și am calități umane. Am trăit-o pe pielea mea astea 2 zile, ieri și astăzi. Am învățat că, de-abia atunci când îți e greu vezi cine îți e prieten cu adevărat și cine nu. Și eu am văzut. Și mi s-a rupt sufletul când mulți dintre cei pe care eu îi numeam prieteni s-au dovedit niște falși, niște mincinoși gogonați, cum zice vorba . Însă poate e mai bine așa, Dumnezeu mi-a arătat cine îmi e alături și cine nu. Mi-e greu să știu că atâtea persoane nu mă plac pentru că am un stil diferit de a vorbi, de a mă exprima, pentru că mă îmbrac într-un anumit fel..cică..În fine, mi-am dat seama astăzi, în urma unei discuții cu o doamnă profesoară (de la care nu mă așteptam să fie așa de ok, de sociabilă, comunicativă )că nu merită nimeni să ma schimb eu, sau felul meu de a fi :) Și așa voi face ! Deși eram gata să renunț la funcția de vicepreședinte al Consiliului Elevilor și la șefia clasei, m-am hotărât să nu dau satisfacție nimănui ! Sunt puternică și voi fi în continuare, și am să lupt pentru ceea ce am câștigat !